Neuroștiința schimbării: flexibilitate psihologică și neuroplasticitate
Abordarea mea clinică, de psihoterapie și neuroștiinte este fundamentată de formarea continuă la
Institute of Psychiatry, Psychology & Neuroscience (IoPPN), King's College London.
Institute of Psychiatry, Psychology & Neuroscience (IoPPN), King's College London.
De ce integrez neuroștiințele în terapie?
În cabinetul meu, procesul terapeutic depășește conversația clasică. Folosesc descoperirile recente din neurobiologia interpersonală și teoria polivagală pentru a înțelege cum sistemul tău nervos reacționează la stres, traumă sau anxietate.
Nu tratăm doar simptomele, ci lucrăm direct cu mecanismele care le generează. Înțelegând cum funcționează creierul tău, trecem de la „de ce mă simt așa?” la „cum pot să mă reglez?”.
Psihoterapie - neuroștiințe: 3 piloni pentru un creier sănătos
Întrebări frecvente despre abordarea neuroștiințifică
1Este această metodă diferită de psihoterapia clasică?
Da, deoarece aduce o bază biologică. Înțelegem că mintea și corpul sunt intrinsec legate, iar schimbarea psihologică este susținută de schimbări fiziologice în creier.
2Cum ajută neuroștiința în terapia de grup?
Grupul oferă „oglinzi sociale”. Prin neuronii oglindă și co-reglare, învățăm să ne simțim în siguranță în prezența celorlalți, un pas esențial în ameliorarea anxietății sociale.
3Cum influențează studiile de la King's College London (IoPPN) practica mea clinică?
Fiind în contact direct cu cercetările de ultimă oră de la Institute of Psychiatry, Psychology & Neuroscience (IoPPN), King's College London, integrez în terapie protocoale validate științific care depășesc simpla conversație. Această formare îmi permite să utilizez instrumente de neurobiologie interpersonală pentru a contribui la reglarea emoțională specifică, adaptată modului în care creierul tău procesează stresul. Astfel, procesul terapeutic devine unul predictibil, sigur și bazat pe dovezi (evidence-based).
4Ce este „Fereastra de Toleranță” și de ce este esențială în psihoterapie și neuroștiințe?
În psihoterapie și neuroștiințe, „fereastra de toleranță” reprezintă zona de siguranță în care creierul nostru poate procesa emoțiile fără a intra în hiper-activare (anxietate, panică) sau hipo-activare (depresie, amorțeală emoțională). Prin abordarea mea, lucrăm pentru a lărgi această fereastră, folosind neuroplasticitatea pentru a învăța sistemul nervos să rămână prezent și echilibrat în fața provocărilor vieții. Această metodă este deosebit de eficientă în terapia de grup, unde interacțiunea cu ceilalți servește drept antrenament pentru reziliența cerebrală.
